Articulatiile tarmurilor definitie. Relief litoral

Procese fizico-chimice[ modificare modificare sursă ] Articulatiile tarmurilor definitie fizico-chimice sunt legate fie de acțiunea ceții și a picăturilor de apă rezultate din spargerea valurilor, fie de aceea a apei de mare. Sunt frecvente alterarea rapidă a mineralelor bogate în fier augitbiotitolivinaamfibolidizolvarea rocilor carstice și dezagregarea produsă prin cristalizarea clorurii de sodiu în fisuri. Rezultă cavități și lapiezuri de dimensiuni variabile, nisip și blocuri de dezagregare.

Procese articulatiile tarmurilor definitie modificare modificare sursă ] Procesele determinate de acțiuni biologice se desfășoară în partea inferioară a domeniului litoral și se referă la perforarea rocilor de către moluște, arici de mare, microorganisme prin secreții acide, rezultatul fiind numeroase alveole, scobituri, galerii de câțiva mm până la câțiva cm.

Algele pot ajunge la o asemenea abundență, încât frânează acțiunea valurilor, diminuând eroziunea. Faleza și platforma de abraziune[ modificare modificare sursă ] Faleza reprezintă un abrupt, cu o pantă cuprinsă între 40º și 90º, cu înălțimi variabile, ce se desfășoară la contactul dintre uscat și mare. Baza ei se continuă submarin, printr-o suprafață puțin înclinată, numită platformă de abraziune. Faleza și suprafețele de abraziune sunt rezultatul acțiunii mecanice a mării, mai ales prin bombardarea la bază a abrupturilor cu galeți pietrișuri rotunjite.

Aici apar firide scobituricare duc la prăbușirea stratelor de deasupra. Materialele prăbușite sunt înlăturate de valuri, abruptul fiind supus din nou acțiunii lor. Are loc retragerea falezei și lărgirea platformei de abraziune. Pe măsura retragerii falezei, crește lungimea pantei de abraziune, iar valurile se sparg cu timpul la o distanță tot mai mare de firidă.

Abraziunea se reduce, procesul de formare a firidei încetează iar faleza articulatiile tarmurilor definitie se mai retrage. După stadiul de evoluție se pot deosebi: faleze funcționale sau în retragere și faleze nonfuncționale.

S. Osos - Articulațiile Coloanei Vertebrale #MaterieAdmitereMedicina - modurigta.ro

Acestea din urmă la rândul lor pot fi: faleze stabilizate ajunse la echilibru și faleze moarte rămase suspendate pe continent în urma regresiunii marine. Se mai disting faleze false, adică țărmuri abrupte a căror formă nu este legată direct de acțiunea mării, ci de rocă, de structură, tectonică; între acestea, falezele tectonice apar mai evidente, fiind lipsite de platforma de abraziune.

Plaja și dunele litorale[ modificare modificare sursă ] Plaja reprezintă fâșia exerciții terapeutice pentru durerea articulațiilor umărului din cadrul domeniului litoral, caracterizată prin acumulări de nisip, pietriș și cochilii.

La țărmurile cu faleză, aceasta este redusă sau lipsește, pe când la țărmurile joase ea este dezvoltată. În cadrul plajei se pot distinge trei sectoare: plaja înaltă deasupra limitei superioare a fluxului, fiind acoperită numai la furtună ; plaja propriu-zisă și plaja submarină acoperită permanent cu apă. Microformele specifice plajei se remarcă prin mobilitate: festoanele create de valuri pe ultimele două sectoare ale plajei, reprezintă mici articulatiile tarmurilor definitie.

Dezvoltarea lor este legată de adâncimea redusă a apei, de o bogată alimentare cu materiale fluviatile, sau de extinderea unor articulatiile tarmurilor definitie submarine de nisipuri. Sunt formate prin acțiunea valurilor și a curentului de derivă litoral articulatiile tarmurilor definitie, la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe care le transportă.

 - Что предпочитаешь. - У меня черный пояс по дзюдо. Беккер поморщился. - Предпочитаю вид спорта, в котором я могу выиграть.

Bancurile submerse constituie forma inițială de construcție. Prin înălțare și emersie ieșire la suprafață-exondare a unor părți ale scoarței terestre rezulta grindurile. Prin alungire se formează cordoanele litorale, care după forma și poziție pot fi: săgeți foarte alungite și îngusteperisipuri sau bare când închid gura unui golf, estuar sau lagună. Laguna este o întindere de apă marină, de mică adâncime, care este separată de mare ocean printr-un cordon litoral, comunicând cu marea articulatiile tarmurilor definitie portiță strâmtoare îngustă ex.

Limanele sunt lacuri dezvoltate pe cursul inferior al unor râuri, în spatele cordoanelor de nisip realizate de către curenții litorali — limane fluviomarine. În unele cazuri, cordoanele fac legătura între țărm și o insulă din apropiere; acestea se numesc tombolo. Dunele litorale sunt acumulări de nisip marin, în special pe plaja superioară, datorate acțiunii vânturilor asupra materialelor aduse de mare.

Apar asimetrice, perpendiculare pe direcția vântului, dispuse în șiruri longitudinale aproape paralele, sau cu aspect de mici barcane în regiunile litorale aride. Estuarele și deltele[ modificare modificare sursă ] Estuarele și deltele reprezintă forme de vărsare ale fluviilor în mare.

Caracteristicile continentului european[ modificare modificare sursă ] Harta fizică a Europei contur sinuos, lungimea țărmurilor de aproximativ 80 km relief complex și diversificat, altitudinea medie m, altitudinea maximă m Munții Caucaz predominanța climatului temperat, prielnic inflamatie articulara genunchi umane diversitatea și complexitatea rețelei hidrografice ca tipologie, lungime, nivel, debit, importanță diversitatea biopedogeografică latitudinală și altitudinală resurse de subsol variate, neuniform răspândite articulatiile tarmurilor europei ridicat de populare, densitatea populației loc.

Estuarele reprezintă guri de vărsare sub formă de pâlnie, ale fluviilor ce debușează în mări cu flux și reflux puternic, capabile să transporte în larg aluviunile cărate de fluviu. Fluxul înaintează uneori adânc în interiorul continentelor km la Amazonkm la Sf. Laurențiukm la Rio de la Platakm la Sena.

Pătrunderea apelor sărate marine determină ridicarea nivelului apelor fluviului, curentul fluviatil este diminuat și se produce o decantare a sedimentelor în suspensie.

La reflux acțiunea mării și a râului se însumează, formând un puternic curent de descărcare, care înlătură materialele depuse în timpul fluxului. Deltele sunt forme de relief de acumulare, formate la gurile de vărsare ale marilor fluvii; sunt alcătuite dintr-un ansamblu de grinduri, canale, lacuri.

Trăsătura cea mai importantă o articulatiile tarmurilor definitie înaintarea uscatului în mare. Apariția și înaintarea deltei este legată de îmbinarea mai multor condiții: 1.

Relief litoral

În acest complex de împrejurări are loc îmbinarea acțiunii a doi agenți principali — fluviul și marea — la care se adaugă vântul și chiar omul. Micșorarea bruscă a vitezei apei la gura de vărsare determină acumularea de materiale, în urma căreia se realizează o micșorare a articulatiile tarmurilor definitie, împărțirea ulterioară în brațe, apoi micșorarea ritmului înaintării frontale, paralel cu creșterea în înălțime.

O parte din materialele ce ulterior ajungeau în largul mării, sunt depuse în bancuri în imediata apropiere a gurilor și în lungul brațelor, formând grinduri longitudinale. Articulatiile tarmurilor definitie se dezvoltă rapid când cantitatea de materiale aduse de fluviu este foarte mare, depășind cu mult puterea de împrăștiere și eroziune a mării.

Un oarecare rol în formarea deltelor îl are și vântul. El acționează prin deplasarea maselor de nisip de pe grinduri, contribuind la colmatarea mlaștinilor, brațelor, lacurilor.

De asemenea, o serie de operațiuni efectuate de om dragaj, diguri, consolidarea grindurilor, desecări, desalinizări modifică într-o anumită măsură articulatiile tarmurilor definitie proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii, în bună parte articulatiile tarmurilor definitie, din care se ridică grinduri longitudinale articulatiile tarmurilor definitie transversale, ce închid între ele lacuri, bălți, mlaștini. Pe grindurile mai înalte și extinse se dezvoltă dune.

Tipuri de delte[ modificare modificare sursă ] Delte triunghiulare tip Tibru sunt cele mai simple, fiind formate prin aluvionarea efectuată de un singur braț, care varsă cea mai mare cantitate de apă și aluviuni în mare; celelalte brațe au rol secundar. Acest tip constituie o fază de început, când raportul dintre forța râului și cea a mării înclina spre primul.

Delte lobate tip Dunăre sunt cele mai frecvente, remarcându-se printr-o articulatiile tarmurilor definitie rapidă pe brațe principale, datorită abundenței de aluviuni. Importanța și locul brațelor se modifică în timp.

Se întâlnesc la RinRonRio Parana. Delte digitate tip Mississippi se dezvoltă la unele fluvii, cu un aport extrem de mare de aluviuni vărsate pe foarte multe brațe, care impun înaintarea rapidă a fiecăruia; procesul se desfășoară intens, depășind ritmul construcțiilor marine bancuri, cordoane.

Deltele barate tip Nil sunt delte cu aspect lobat, a căror dezvoltare este oprită, fie de către curenții litorali, ce împrăștie toate aluviunile aduse de fluviu deltă blocată - Nilul, fie de atingerea unei zone adânci sau în curs de lăsare deltă barată — GangeIrawadi. Zona litorală suferă în timp oscilații determinate fie de mișcări ale uscatului, fie de mișcările eustatice mișcări ale nivelului apelor și oceanelor, cauzate de variațiile climatice globale: eustatism negativ — nivelul oceanului coboară, rezultând regresiuni; eustatism pozitiv — nivelul se ridică producând transgresiuni.

În cazul ridicării uscatului sau al eustatismului negativ, faleza, plaja și o parte din platforma de abraziune rămân suspendate față de noul nivel al mării, formând o terasă marină.

articulație - definiție și paradigmă | dexonline

Așa de ex. După geneză și structură, ele pot fi împărțite în: terase de acumulare, terase de abraziune în rocă și terase mixte. Construcțiile coraligene[ modificare modificare sursă ] În regiunile calde, între paralelele de 30º, în mările calde peste 20ºcu mare transparență, cu salinitate articulatiile tarmurilor definitie general ridicată și adâncime redusă mo serie de organisme și în primul rând coraliicreează un ansamblu de construcții calcaroase, ale căror dimensiuni depășesc uneori câțiva kilometri.

Formele la care dau naștere sunt variate și poartă denumiri diferite.

Tarmurile si articulatiile tarmurilor

Atolii sunt insule coraligene cu aspect de inel, cu un diametru ce poate depăși 60 km, care înconjoară o lagună cu adâncime redusă. Cei mai tipici atoli se găsesc în Oceanul Indian și Oceanul Pacific.

Recifele barieră sunt tot construcții coraligene, care închid în interiorul lor una sau mai multe insule necoraligene. Cel mai cunoscut recif barieră este în estul Queslandului Australia. Țărm submers[ modificare modificare sursă ] Țărmul submers se articulatiile tarmurilor definitie printr-un atac puternic al apei marine asupra falezei, datorită transgresiunii provocate de eustatismul pozitiv. Faleza se retrage destul de repede, platforma de abraziune căpătând extinderi tot mai mari.

În înaintarea sa, apa mării pătrunde foarte adânc pe văi, iar țărmul capătă contururi dintre cele mai festonate. Înaintarea mării pe continent nu se face la infinit, ea se oprește articulatiile tarmurilor definitie dată cu încetarea cauzei ce a produs-o, sau atunci când linia de țărm a atins un lanț muntos.

În ambele situații, abraziunea și acumularea încep acțiunea de îndreptare a țărmului. Țărm emers[ modificare modificare sursă ] Țărmul emers ia naștere la regresiuni articulatiile tarmurilor definitie negativ și se caracterizează printr-un contur regulat și plaje extinse. Motivul este acela că, de sub apa mării iese la zi o parte din platforma de abraziune, care este foarte netedă. Când regresiunea încetează, linia de țărm va se stabilizează, valurile marine creează prin acumulări un cordon litoral în spatele căruia se instalează lagune și mlaștini.