Tratamentul artrozei

Boala articulară boala articulară

Surse: Artroza Artroza mai este denumita si osteoartrita, fiind cea mai frecvent intalnita forma de artrita.

Artroza, cea mai frecventă boală reumatică

Boala este cauzata de uzura cartilajului articular, acel tesut care acopera capetele oaselor si care ajuta la boala articulară boala articulară articulatiilor. In forma avansata, cartilajul poate sa dispara complet, ajungandu-se la frictiunea oaselor si remodelarea tesutului osos.

boala articulară boala articulară

Artroza apare in urma degradarii treptate a cartilajului articulatiilor. Cartilajul este un tesut hialin, viu, fara vase de sange si fara nervi, alunecos, cu grosimea de mm, care permite micarea lina a articulatiilor, prin atenuarea fortelor de frecare si amortizarea socurilor. In cazul in care cartilajul se distruge, osul se va freca direct pe os. Artroza poate sa afecteze orice articulatie, dar este mai frecventa la articulatiile care sunt mai expuse solicitarilor, asa cum sunt articulatiile mari — ale soldului coxartroza sau ale genunchilor gonartroza.

Poliartrita reumatoida

Artroza mai este intalnita la nivelul articulatiilor mainii si al regiunii cervicale. Deteriorarea articulatiilor determina durere care creste in general la efort si se reduce in reapaus.

  • Cum să verificați articulația genunchiului
  • Artrita idiopatică juvenilă AIJ este o boală cronică caracterizată prin inflamarea persistentă a articulaţiilor; semnele tipice ale inflamaţiei articulare sunt: durere, tumefiere şi limitarea mişcării.

Simptomele se agraveaza frecvent pana la finalul zilei. Desi se considera ca artroza este o afectiune de uzura, care apare odata cu inaintarea in varsta, in realitate boala se articulația doare în călcâie produce la orice varsta, chiar daca debuteaza mai frecvent dupa 50 de ani. Este mai frecventa boala articulară boala articulară randul femeilor. Nu ignora simptomele durerii articulare cronice si nici intepenirea articulatiilor — cu cat mai repede ajungi la medic, boala articulară boala articulară atat mai repede vei primi diagnosticul, vei primi tratamentul si iti vei imbunatati calitatea vietii.

Osteoartrita este o afectiune progresiva, care cuprinde 4 stadii, unde stadiul 0 inseamna articulatie normala, iar gradul 4, artroza severa. Afectiunea se poate stabiliza inainte sa ajunga la ultimul stadiu. Condrocitele sunt celule cu durata lunga de viata — asemanator celulelor nervoase si boala articulară boala articulară musculare care, datorita lipsei vaselor sangvine din structura cartilajului se hranesc prin imbibitie, absorbind nutrentii, electrolitii si hidratandu-se prin lichidul din spatiul intraarticular.

Sanatatea si buna functionare a cartilajului articular depinde de pastrarea unei bune hraniri a condrocitelor. Mecanismul care conduce la aparitia artrozei nu este cunoscut cu exactitate de cele mai mute ori, dar poate sa inceapa prin o deterioare de tesut datorita unei  suprasolicitari, un efort la care este supusa articulatia, prin o leziune mecanica de exemplu o torsiune de menisc insotite de transmiterea unor mediatori ai inflamatiei din sinoviala la nivelul cartilajului, sau datorita unui defect al metabolismului cartilajului.

Deteriorarea cartilajului stimuleaza condrocitele sa repare defectul produs prin producerea in plus de proteoglicani si colagen, dar si prin stimularea unor enzime care intervin in degradarea cartilajului si producerea de citokine inflamatorii.

Surplusul de substante care mediaza inflamatia stimuleaza ciclul inflamator prin care va fi stimulata in continuare producerea de condrocite si celule sinoviale, care vor ajunge sa distruga cartilajul.

boala articulară boala articulară

Odata distrus cartilajul, tesutul osos devine expus si se sclerozeaza. Membrana sinoviala se inflameaza, va produce lichid din ce in ce mai vascos, tendoanele si ligamentele periarticulare sunt afectate, aparand tendinite sau contracturi, musculatura slabeste. Factori de risc Artroza apare de obicei in urma actiunii mai multor factori de risc.

  • Inflamația articulară și durerea
  • Proteina Matrice Oligomerică a Cartilajului COMP poate fi măsurată în ser și reprezintă un marker biochimic cu înaltă sensibilitate și specificitate pentru aprecierea distrugerii cartilajului articular, atât în bolile inflamatorii, cât și în cele degenerative.

Astfel, printre factorii care cresc riscul de a face osteoartrita, se numara: Varsta inaintata. Riscul de a face osteoartrita creste pe masura inaintarii in varsta.

Femeile sunt mai expuse riscului de a face osteoartrita, fara sa se stie cu exactitate de ce. Supraponderalitatea, obezitatea. Surplusul de kilograme contribuie la aparitia osteoartritei. Greutatea mare este un stres pentru articulatiile soldului si ale genunchilor.

Reumatologia si bolile reumatice

De asemenea, tesutul adipos produce proteine care pot cauza inflamatie in si in jurul articulatiilor. Traumatisme articulare. Unele accidente precum cele produse in timpul practicarii unor sporturi pot creste riscul de osteoartrita. Chiar si cele care s-au produs in urma cu multi ani si care pareau ca s-au vindecat pot sa cauzeze osteoartrita. Stresul repetat la nivelul articulatiei.

Daca, prin natura meseriei sau a sportului pe care il practici, cauzezi un stres articulatiei, este posibil sa faci osteoartrita.

COMP – marker al degenerării cartilajului

Malformatii osoase. Unele persoane au din nastere malformatii osoase sau cartilaj anormal. Unele boli metabolice. Printre acestea se numara diabetul si hemocromatoza, o boala ereditara in care organismul absoarbe si stocheaza prea mult fier.

Artroza: tipuri, simptome, cauze, diagnostic, management si tratament | Bioclinica

Simptome Desi simptomele pot fi in general gestionate, afectarea articulatiilor nu este reversibila. Simptomele artrozei apar lent si se agraveaza in timp, iar recunoasterea lor inca de la debut poate sa te indrepte sa cauti ajutor din vreme, astfel incat sa se poata incetini procesul degenerativ.

Atata timp cat afectiunea este depistata timpuriu, luarea unor masuri precum pastrarea unui stil de viata activ, a unei greutati corporale optime si administrarea corecta a anumitor tratatmente pot incetini progresia boli si ameliora durerea si functia articulara. Iata care sunt simptomele artrozei pe care sa nu le ignori: Durerea. Articulatiile afectate pot sa doara in timpul miscarii sau dupa miscare.

Tingling and numbnes in hand - Entrapment neuropathies - Furnicaturi si amorteli la mana STC part I

Durerea este resimtita si cand aplici presiune pe articulatia afectata sau in zona respectiva sau atunci cand articulatia este supusa unui efort suplimentar de exemplu, trebuie sa sustina greutatea corpului cand te ridici in picioare. Daca este boala articulară boala articulară articulatia genunchiului, chiar daca intial va fi lezat doar unul dintre genunchi, cu timpul va fi afectat si genunchiul celalalt exceptand situatia in care artroza apare boala articulară boala articulară urmare a unui traumatism suferit la un genunchi.

Durerea apare mai ales cand te ridici in picioare, cand incepi sa mergi sau cand urci sau cobori scarile.

Osteoartrita

Daca este afectat soldul atunci durerea se inrautateste cand se mobilizeaza articulatia, dar poate sa te afecteze si in timpul somnului sau perioadelor de relaxare. Intepenirea articulatiilor este frecventa indeosebi la trezire sau dupa o perioada in care nu faci miscare perioada de inactivitate. De obicei, rigiditatea articulara dispare la aproximativ 30 de minute de activitate fizica.

boala articulară boala articulară

Artroza la nivelul soldului afecteaza capacitatea de a face miscari uzuale, s-ar putea sa gasesti dificil sa iti pui pantofii sau sa te urci si sa cobori din masina. Lipsa flexibilitatii.