Durere radială în articulația cotului. DURERE de COT – ce cauze poate avea?
Conținutul
Practicarea tenisului sau altor sporturi cu racheta poate contribui la aparitia acestei afectiuni, dar exista si alte sporturi care prezinta riscuri in acest sens. Epicondilita laterala este o inflamatie a tendoanelor ce deservesc musculatura extensoare a mainii si care se afla in partea posterioara a antebratului. Este o leziune de suprasolicitare efectuarea in mod repetat a acelorasi miscari si se manifesta prin durere si inflamarea exteriorului cotului. Exista multe optiuni de tratament pentru aceasta afectiune, in majoritatea cazurilor acesta fiind condus de o echipa formata din medicul ortoped si fizio-kinetoterapeut.
Această fractură este cauzată de obicei de o trauma indirectă, cum ar fi caderea pe membrul superior cu cotul și mâna în extensie. Durerea acută poate duce la o limitare a mișcarii și o diminuare a forței la nivelul mâinii. Pentru a evidenția cât mai bine o fractura de cap radial poate fi necesara o radiografie într-o pozitie oblica, dar cea mai bună metodă imagistică ramane RMN-ul.
Autor: Drăgulin Oana Articulatia cotului este alcatuita din epifiza distala a osului humerus si epifizele proximale ale ulnei si radiusului.
Fracturile fără deplasare sunt imobilizate de obicei cu o orteză rigida timp de 10 zile. Tratamentul kinetoterapeutic trebuie început cât mai repede și cu grijă, dar mobilizarile precoce ale articulației sunt esențiale pentru a evita riscul unei rigiditati ulterioare, rigiditate ce tinde să se instaleze destul de frecvent.
Fracturile durere radială în articulația cotului deplasare sunt tratate de obicei nechirurgical și sunt imobilizate pentru 2 saptamani și insotite doar de mobilizări in flexie și extensie. De obicei se produce printr-un traumatism indirect cum ar fi căderea lacrima timpului de recuperare a ligamentelor gleznei membrul patologie genunchi cu cotul extins, dar se poate rupe și în urma unei lovituri directe.
Durerea este intensă și cuprinde toată articulația cotului, iar intensitatea foarte mare a acesteia impiedica toate mișcarile cotului cu excepția unei usoare flexii.
Doctorul recomandă un examen imagistic cu raze X, iar in cazul în care considera că pot exista complicații vasculare sau neurologice poate solicita testări mai complexe cum ar fi o electromiografie sau arteriografie. Tratamentul conservator cu gips se recomandă destul de rar pentru a se evita rigiditatea la nivelul cotului ce poate apărea în astfel de situatii.
Articulatia cotului este o articulatie complexa, formata din trei articulatii: -Articulatia humero-ulnara -Articulatia humero-radiala -Articulatia radio-ulnara Articulatia propriu-zisa este formata de partea inferioara a humerusului si partea superioara a radiusului si ulnei. Articulatia radioulnara proximala se va descrie separat.
Din acest motiv se recomandă și o reluare cât mai rapidă a miscarii după fixarea operatorie. Acesta fractură este una extrem de dureroasă și cauzează o diformitate evidentă a zonei, iar acesta este motivul pentru care de obicei se prescriu analgezice.
O radiografie standard împreuna cu o radiografie oblică sunt suficiente pentru a pune un diagnostic exact. În anumite cazuri se poate efectua o electromiogramă pentru a evalua prezența unor afecțiuni neurologice. După administrarea calmantelor, ce au ca durere radială în articulația cotului gestionarea durerii se reduce fractura prin manipulare sub anestezie sau intervenție chirurgicală pentru stabilizare.
Diformitățile reziduale sunt destul de comune, iar în timpul imobilizării poate apărea un sindrom de compresie datorat unui ghips prea strâns.
- Osul braţului humerus întâlneşte osul din zona internă a antebraţului ulna şi pe cel din zona externa radiusul pentru a forma o articulaţie asemănătoare unei balamale.
- Epicondilita Laterală (Cotul Tenismenului) | Ortopedia pe Înţelesul Tuturor
- DURERE de COT - ce cauze poate avea? - Servus Expert
După îndepărtarea ghipsului, chiar dacă articulația este protejată se poate începe recuperarea prin mobilizarea articulațiilor umărului, cotului și degetelor. După câteva zile se începe și mobilizarea propriu-zisă a articulației mâinii și antebrațului atât pasiv cât și activ.
