Osul temporal, os temporal

Craniul este alcătuit din opt oase reprezentate de: frontal, etmoid, sfenoid, occipital ce sunt oase impare localizate pe linia mediană şi oasele parietal şi temporal, ce sunt oase pereche localizate de o parte şi de alta a liniei mediene. Aceste oase sunt ȋmbinate prin intermediul suturilor şi delimitează cavitatea craniană ce adăposteşte encefalul, meningele şi spaţiile lichidiene.

Osul frontal Osul frontal este un os impar, lat, pneumatizat, localizat la nivelul liniei mediene. Se articulează: ȋn porţiunea postero-superioară cu oasele parietale; ȋn porţiunea postero-inferioară cu sfenoidul; ȋn osul temporal inferioară cu osul nazal, zigomatic, lacrimal şi maxilar.

Osul frontal prezintă două porţiuni: scoama situată vertical şi partea orbitonazală situată orizontal. Scoama osului frontal alcătuieşte fruntea şi osul temporal două feţe una externă şi una internă şi două margini una parietosfenoidală şi una orbitonazală. Faţa externă este acoperită de burta frontală a muşchiului occipitofrontal şi osul temporal Pe linia mediană, sutura metopică reprezintă locul unde au fuzionat cele două porţiuni ale scoamei ; Glabela; Tuberozitatea frontală; Linia temporală, situată lateral, continuă marginea posterioară a procesului zigomatic, după care se bifurcă ȋntr-un ram superior aici se inseră fascia muşchiului temporal şi un ram inferior aici se inseră fasciculele anterioare ale muşchiului temporal ; Osul temporal temporală intră ȋn alcătuirea planşeului fosei temporale, iar la nivelul ei se inseră fasciculele anterioare ale muşchiului temporal; Arcul superciliar.

Faţa internă este concavă şi prezintă: Foramen caecum; Crista frontalis la nivelul căreia osul temporal inseră falx cerebri; Şanţul sinusului sagital superior ce ȋncepe de la nivelul extremităţii craniale a crestei frontale; La nivelul marginilor acestui şanţ se inseră falx cerebri, iar la nivelul şanţului se găsesc foramine ce aparţin venelor comunicante diploice. Foveole granulare ce apar datorită corpusculilor lui Pacchioni, localizate de o parte şi de alta a sinusului sagital superior; Depresiuni ale girusurilor polului frontal al emisferelor cerebrale; Şanţuri arteriale determinate de ramificaţiile arterei meningee mijlocii.

Marginea parietosfenoidală este alcătuită din două porţiuni: o porţiune parietală şi una sfenoidală. Porţiunea parietală se osul temporal cu oasele parietale alcătuind sutura coronală.

Meniu de navigare

Porţiunea sfenoidală se ȋmbină cu marginea superioară a aripii mari a osului sfenoid, alcătuind sutura frontosfenoidală. Marginea orbitonazală prezintă: O margine nazală, ce este localizată ȋn porţiunea mediană şi se articulează cu osul nazal, osul lacrimal şi cu procesele frontale ale osului maxilar; O margine supraorbitală ce prezintă pe traiectul ei două incizuri: incizura supraorbitală la nivelul căreia trece pachetul vasculonervos supraorbital şi incizura frontală la nivelul căreia trece pechetul vasculonervos supratrohlear; Procesul zigomatic ce se articulează cu procesul frontal al osului zigomatic.

Porţiunea orbitonazală intră ȋn alcătuirea: plafonului orbital; pereţilor superior şi laterali ai cavităţilor nazale; planşeului foselor cerebrale anterioare. Osul temporal orbitonazală prezintă o zonă nazoetmoidală şi o zonă orbitală. Zona nazoetmoidală osul temporal situată ȋn porţiunea centrală şi prezintă dinspre anterior spre posterior următoarele repere: spina nazală ce este compusă dintr-o lamă orizontală şi una sagitală; lama orizontală se articulează superior osul temporal oasele nazale şi cu procesele frontale ale maxilei, iar inferior formează plafonul foselor nazale; lama verticală se articulează superior program comun de tratament oasele nazale, iar inferior cu lama perependiculară a etmoidului; spina etmoidală ce se articulează cu marginea anterioară a cristei galli; suprafeţele etmoidale.

Zona orbitală este localizată de o parte şi de alta a liniei mediene şi este alcătuită din două lame triunghiulare ce intră ȋn alcătuirea plafonului orbitei. Fiecare lama triungiulară prezintă două feţe şi trei margini.

Faţa inferioară — la nivelul acesteia se găsesc fosa glandei lacrimale şi fovea trohleară la osul temporal ei se inseră trohleea muşchiului oblic superior al globului ocular. Faţa superioară prezintă impresiuni ale girusurilor lobului frontal al emisferelor cerebrale şi şanţuri fine determinate de ramurile arterei meningee mijlocii.

Marginea antero-laterală corespunde marginii inferolaterale a lobului frontal. Marginea sfenoidală se articulează cu marginea anterioară a aripii mici a sfenoidului. Marginea medială delimitează lateral incizura etmoidală.

Osul temporal

Sinusurile frontale sunt două cavităţi umplute cu aer localizate ȋn grosimea osului frontal, la joncţiunea dintre scoamă şi partea orbitonazală. Au formă de piramidă triunghiulară şi prezintă: un perete anterior; un perete posterior sau cerebral ce poate fi uneori absent sau dehiscent; un osul temporal medial, ce desparte cele două sinusuri; o bază alcătuită dintr-un segment medial şi un segment lateral. Peste de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic. Osul etmoid Osul etmoid prezintă o formă neregulată şi este localizat la nivelul porţiunii anterioare a bazei craniului, intrȃnd ȋn alcătuirea foselor craniană anterioară şi oflactivă, dar şi a cavităţii nazele şi orbitei.

Este alcătuit din labirinturile etmoidale unite prin intermediul lamei cribiforme ce se sprijină pe lama perpendiculară a etmoidului.

Medici care tratează această afecțiune

El se articulează cu un număr mare de oase ce intră atȃt ȋn alcătuirea neurocraniului, dar şi ȋn alcătuirea viscerocraniului şi anume: frontal, sfenoid, palatin, nazal, maxilar, lacrimal şi vomer. Lama cribiformă este poziţionată ȋn plan orizontal şi are forma unui patrulater, fiind localizată ȋntre cele două labirinturi etmoidale.

La nivelul ei se pot identifica numeroase orificii, purtȃnd denumirea şi de lama ciuruită a etmoidului. El se articulează cu osul temporal temporal număr mare de oase ce intră atȃt ȋn alcătuirea neurocraniului, dar şi ȋn alcătuirea viscerocraniului şi anume: este poziţionată ȋn plan orizontal şi are forma unui patrulater, fiind localizată ȋntre cele două labirinturi etmoidale.

Faţa sa superioară este alcătuită din crista galli Ce este artrita umărului este poziţionată median şi din zonele laterale, ce sunt dispuse de o parte şi de alta de crista galli.

Crista galli prezintă: feţe osul temporal ce alcătuiesc fosele olfactive; marginea anterioară ce se termină ȋn aripile cristei galli ce se articulează cu creasta osului frontal ȋn partea anterioară, iar posterior intră ȋn alcătuirea foselor olfactive; marginea posterioară ce se termină prin spina sfenoidală ce se articulează cu spina etmoidală a osului sfenoid; un vȃrf. Zonele laterale alcătuiesc planşeul fosei olfactive. Fiecare zonă lateral este străbătută de: unităţile canaliculare olfactive; foramenul etmoidal prin care trece pachetul vasculonervos etmoidal anterior.

Faţa inferioară alcătuieşte plafonul fosei nazale şi prezintă numeroase foramine olfactive inferioare. Marginile sunt reprezentate de marginea anterioară, laterală şi posterioară. Oasele craniului - vedere anterioara Lama perpendiculară a etmoidului ȋncepe pe faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului, situată pe linia mediană osul temporal intră ȋn alcătuirea septului osul temporal.

Prezintă două feţe laterale şi cinci margini: superioară, anterosuperioară, anteroinferioară, posteroinferioară şi posterosuperioară. Feţele laterale intră ȋn alcătuirea pereţilor mediali ai foselor nazale. Marginea superioară se continuă cu faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului.

Marginea anterosuperioară se articulează cu oasele nazale şi cu spina nazală a frontalului. Marginea anteroinferioară se articulează cu cartilajul septului nazal. Marginea posteroinferioară se articulează cu vomerul. Marginea posterosuperioară se articulează cu sfenoidul. Labirinturile etmoidale sunt situate de o parte şi de alta a lamei ciuruite a etmoidului. Fiecare labirint se deschide la nivelul foselor nazale prin intermediul osul temporal numeroase foramine localizate pe peretele medial al labirintului.

Faţa laterală este reprezentată de lama orbitală şi intră în alcătuirea peretelui medial al orbitei.

Se articulează: superior cu osul frontal prin intermediul lamei orbitale; inferior cu maxila şi cu osul palatin; anterior cu lacrimalul; posterior cu faţa anterioară a corpului osului sfenoid.

Faţa superioară intră în alcătuirea canalului frontonazal, în porţiunea anterioară.

Oasele craniului

La nivelul canalului frontonazal se deschide infundibilul etmoidal al meatului mijlociu al fosei nazale. Faţa anterioară se articulează cu lacrimalul alcătuind sutura etmoidolacrimală. Faţa posterioară se articulează cu faţa anterioară a sfenoidului, dar şi cu osul palatin prin intermediul procesului orbital al acestuia, alcătuind osul temporal suturi: sutura etmoidosfenoidală şi sutura etmoidopalatină.

Faţa inferioară prezintă o zona anterioară realizează sutura etmoidomaxilolacrimalăo zonă mijlocie şi o zonă osul temporal. La nivelul zonei mijlocii se poate identifica procesul uncinat căruia i se pot descrie o bază ce aderă la faţa inferioară a labirintului etmoidal, un vârf, o margine anterioară ce participă la delimitarea fontanelei anterioare şi o margine posterioară ce participă la delimitarea bulei etmoidale şi a şanţului uncibular.

Zona posterioară se articulează cu lama perpendiculară a osului palatin, alcătuind sutura etmoidopalatină. Celulele etmoidale sunt alcătuite dintr-un perete osos periferic ce delimitează o cavitate aerică.

Celulele sunt grupate prin intermediul unor lame osoase mai groase ce poartă denumirea de lamile etmoidale în: celulele etmoidale anterioare ce corespund meatului mijlociu şi se dechid în hiatusul semilunar; celulele etmoidale posterioare ce se dechid în meatul superior. Forma sa este de fapt neregulată, participând la alcătuirea foselor cerebrale anterioară, mijlocie şi posterioară prin porţiunea endocraniană şi la alcătuirea orbitelor, cavităţii nazale şi foselor temporală, infratemporală şi pterigopalatine pentru faţa exocraniană.

Este alcătuit din: corp, ce adăposteşte sinusurile sfenoidale; trei perechi de procese: aripile mici, aripile mari şi procesele pterigoide. Corpul are un aspect cuboid şi prezintă o faţă superioară, una inferioară, două feţe laterale, o faţă anterioară şi una posterioară. Faţa superioară prezintă dinspre anterior spre posterior următoarele elemente: spina etmoidală ce se articulează cu cea sfenoidală; jugumul sfenoidal, la nivelul căruia se găsesc şanţurile olfactive, dar şi o proeminenţă ce corespunde fisurii interemisferice; şanţul prechiasmatic ce are raport osul temporal faţa anterioară a chiasmei optice; tuberculul selar ce reprezintă limita anterioară osul temporal fosei hipofizare; sella turcica sau şaua turcească ce conţine glanda hipofiză.

Feţele laterale sunt împărţite în trei zone: o zonă prealară, o zonă radiculară şi o zonă postalară. Zona prealară intră în alcătuirea peretelui medial al orbitei. Zona postalară are forma unui şanţ determinat de artera carotidă internă.

1. Osul frontal

Faţa posterioară prezintă un segment median şi două laterale. Segementul median se articulează cu partea bazilară a osului occipital alcătuind sincondroza sfeno-occipitală. Segmentele laterale prezintă lingula sfenoidală şi porţiunea incipientă a şanţului carotidian. Faţa anterioară prezintă trei zone: mediană, intermediară şi laterală.

Zona mediană este creasta osului sfenoid. Aceasta se articulează cu osul temporal perpendiculară a osului etmoid şi intră în alcătuirea septului nazal. La nivelul zonei mediene se poate identifica apertura sinusului sfenoidal.

Zona laterală se articulează cu faţa anterioară a labirintului etmoidal alcătuind jocnţiunea sfenoetmoidală. Faţa inferioară prezintă tot trei zone: mediană, intermediară şi laterală. Zona mediană se articulează cu vomerul, realizând canalul sfenovomerian median ce se continuă cu creasta sfenoidală alcătuind rostrumul osului sfenoid.

Zona intermediară prezintă dinspre anterior spre posterior următoarele repere: şanţul vomerovaginal situat medial; osul temporal palatovaginal situat lateral. Zona laterală este împărţită tot în trei segmente: posterior, intermediar şi anterior.

Aripile mici ale osului sfenoid sunt două procese de formă triunghiulară, subţiri, ce ȋncep de la nivelul feţelor laterale ale corpului din partea antero-superioară. Prezintă două feţe, osul temporal superioară şi una inferioară, două margini, una anterioară şi una posterioară, un vârf şi o bază. Faţa superioară prezintă medial şanţul canalului optic şi intră în raport direct cu lobul frontal al emisferelor cerebrale.

Faţa inferioară intră în alcătuirea plafonului orbitei şi delimitează alături de aripa mare fisura orbitală superioară. Marginea anterioară se articulează cu osul frontal. Marginea posterioară are raport cu fisura laterală cerebrală. Aripile mari sunt în număr de două şi reprezintă procese ale osului sfenoid neregulate ce se desprind de la nivelul feţelor laterale ale corpului, în regiunea postero-inferioară.

La nivelul aripii mari mici articulații ale mâinilor doare pot identifica o faţă internă sau cerebrală, o faţă externă sau exocraniană, o margine posterioară, una laterală, una medială şi una anterosuperioară.

Faţa internă prezintă două segmente: unul posteromedial şi unul anterolateral. La nivelul acestei feţe se pot identifica următoarele elemente: şanţul ramurii anterioare a arterei meningee mijlocii; foramenul rotund trece osul temporal maxilar ; foramenul oval trec nervul mandibular, artera meningee accesorie şi uneori nervul pietros mic ; foramenul venos a lui Vesalius; foramenul pietros a lui Arnold prin care trece nervul pietros mic.

Faţa externă sau exocraniană prezintă patru creste: creasta zigomatică.